halucinării de noapte

 Ar fi palpitant să nu îți cunosc numele,numărul de telefon, nici skype-ul aș dori să nu te am îmi prieteni pe făisbuc, la ce bun asta mie? Aș rîvni doar săte știu pe tine. Să ne fi întilnit întîmplător vara, cînd e cald... potrivit de cald. Să existe locul unde ne putem găsi unul pe altul. Poate aș fi stat, nu știu-la Valea Morilor, și am fi avut vriun dialog halucinant din care au rămas rupte replici pline de πάθος.

*Nu îți recomand să mă cunoști, dar nici nu îți interzic.Ar fi trebuit să am numărul tău, în rare clipe să mesajul că eu sînt, mi-ai fi pus tu un nume, poate Alisa din Țara Minunilor, sau ceva haios ca mătușa lu Leana- Marghioala Djonson. Nu știu poate iți voi spune Djioni și vom parodia dialoguri din filme vechi.

Da, ca ființe romantice ce suntem îți voi spune vriun citat din Ac/Dc tu mie că păru meu e de culoara borșului iar ochii ca prajiturile de ciocolată.  Ar fi plăcut și haios.

Cum e senzația de a dormi prin neștiute lîngă cel mai cunoscut dintre necunoscuți? Orice întîlnire ar fi ca prima și ultima... atunci cînd faci doar ceea ce te atrage, cu cine te atrage fără a cunoaște inutilul.