"Fantasmagorii aristocratice" sau "Dorința de a cunoaște"

Îți iau suflare după suflare,

Îmi dai apus după apus,
Îți cer picături din mare,
Solzi de dragon și... ești răpus.

În estuar, eu mai aștept,
Pe Amprodias, să vină.
Pustietatea e un sept
Creat de mîna Lui divină.

Proștii dansează spre cavou
Din matcă sar ca o lavină,
Mai am nevoie de un ambou
Mușcînd din măr fără vrio vină.

Mă urc în tainicul copac,
Ale driadelor meschine
Elexirul Lui semiopac
Oare o să mă aline?

Rivnit-ai la ghețari în flăcări
Sau la iepurași de soare,
Baratchial  oferă bălăcări
Esenței ființei farsoare.